De ziua patrimoniului Remeber despre primul mars cultural

Maraton cultural, impotriva barbarilor indiferenti
Trãim într o lume în care s-au destrãmat solidaritãtile traditionale,salvarea identitãtii ca aura a fiinţei noastre fiind cultura, clipa actuală nefiind altceva decât antichitatea viitoare asa cum minunat se exprima jurnalistul Miron Manega.
Si pentru ca cel mai mare pacat fata de oameni, nu este ura..ci indiferenta fata de ei, indiferenta fiind esenta inumanitatii asa cum ne spunea George Bernard Shaw, poetul Laurean Stanchescu a declansat primul maraton cultural impotriva barbarilor indiferenti ,convins fiind de Nichita Stanescu ca singura exagerare suportabila in adunarea lui unu cu unu nu este ca fac doi, ci aceea ca se pot aduna unu cu unu.
Parafrazand printr-un exercitiu de similaritate , scrisoarea lui Miltiade, catre atenieni si gloriosele fapte de la Maraton, va prezint unicitatea gestica a poetului Laurian Stanchescu care a initiat primul mars cultural mondial organizat pentru
salvarea patrimoniului arhitectural al oraşului Băile Herculane,devenit o ruină culturală şi arhitectonică , sub forma unui dialog imaginar adresat cetatenilor non-indiferenti .
LAUREAN, strateg al cetatii culturale romane, va relateaza, onorati locuitori ai cetatii despre primul mars cultural mondial organizat pentru Salvarea patrimoniului arhitectural şi cultural al oraşului Băile HerculaneAm auzit cu strangere de inima despre debarcarea imensei armate a barbarilor indifernti la Baile Herculane .Calauzit de divinitate nu m-am speriat, ca ceilalti strategi ci am propus ca dusmanul sa fie imediat atacat chiar daca egoista lume politica nu ne-a trimis ajutoare. Impreuna cu cativa cetateni ai lumii personalitati culturale militante precum actorii Eusebiu Stefanescu , Claudiu Bleont , membrii ai Uniunii Sriitorilor,poeti din Serbia,Ungaria ,Cehia,Austria Prof.universitar Dan Voiculescu, jurnalistul poet Miron Manega,urmarim miscarile indiferentilor barbari .
Auspiciile sunt favorabile. La semnalul meu pornim pe strazile orasului devastate puternic de armata indiferentilor barbaril pe chipul carora se putea vedea uimirea ca un numar atat de mic de ostasi indrazneste sa-i atace, barbari indiferenti incearcand sa reziste. Dar soldatii mei sustinuti de viziunea luminii fac minuni de vitejie.Barbarii indiferenti dau inapoi si fug in dezordine Dar nu este timp de bucurie . In fruntea ostasilor mei alerg cat pot de repede in ajutorul si ajung inaintea barbarilor indiferenti , invingandu_-i.Iata cinstiti locuitori ai cetatii faptele petrecute la Baile HerculaneLAUREAN

Despre excluderile din PNL Caras Severin

In urma cu mai bine de 10 ani episodul cu excluderile era regizat de Mona Musca cu aceleasi diversiuni penibile atunci plecam si bine am facut construind intr un partid in care chiar ma regasesc si in care ma simt liber.
Acelasi scenariu securist este orchestrat acum de clonele defunctei care si a primit exact compensatia sforariilor pe care le facea.Cand eu atrageam atentia despre practicile dictatoriale si diversioniste ale cucoanei bineinteles ca 99% din cei din jur printre care si parte din exlusii de azi nu mi dadeau dreptate.
Tehnica infiltrarilor pe care partidul diversionist o practica de ani de zile produce efecte letale in timp,vezi pnt.Si eu am avut parte d asemenea
prietenii veniti de obicei in preajma alegerilor dar am avut flerul impreuna cu colegii mei sa i determinam sa plece inpoi la cei care i au trimis la spionat.
Este regretabil ca la 20 de ani de la revolutie aceste practici care se intorc in finalimportiva celor care le provoaca au devenit felul de a fi al partidului diversionist dictatorial.
Este hilar sa vezi cum un consilier s a converit subit la o doctrina dar efectele muncii lui dupa cativa ani este scandalul permanent,disarmonie si excluderi.
Multumesc cerului ca am scapat de asemenea practici permanente chiar daca incercarile nu au incetat.
Asa ca ii invit pe toti cei care doresc sa se exprime liber si neconstransi la conservatori!

Mircea ,please save Carasu!

D.l Ioan Ţundrea , adresează respectuos fratelui preşdintelui ţării domnului Mircea Băsescu ,rugămintea de a ajuta economia sărăcită a judeţului nostru .
D.l Ioan Ţundrea , auzind din presă despre calităţile manageriale ale fratelui preşedintelui ţarii şi a relaţiilor de afaceri in domeniul armamentului pe care acesta le are consideră că această oportunitate, ar fi benefică pentru uzina de armament IMR din Reşita acum inchisă.
Daca acest fapt s -ar materializa carăşenii ar fi măndrii de ajutorul prezidenţial l-ar onora cu fanfare şi băi de mulţime şi ar simţi in sfarşit o adiere din sloganul despre traiul bun ,promis in urma cu 5 ani.

Telegondola salvatoare

D.l Ioan Tundrea , propune administratiei judetene , ca acestea sa adreseze o solicitare urgenta ,catre Ministerul Turismului pentru montarea unor telegondele intre Resita si Muntele Semenic , din urmatoarele considerente;

1.Recent a fost anulat contractul telegondolelor din judetul Hunedoara de catre d.l Ritzi si ar fi oportun sa beneficiem gratuit in calitate de vecini de judet si prieteni de partid , de studiile de fezabilitate pe care acestia le au intocmit( cateva milioane de euro).

2.Prietenii nostrii timisoreni si toti iubitorii de munte nu si ar mai distruge masinile si irosii timpul sa ajunga la Garana si Valiug si ar inceta sa ne mai critice ca avem drumuri proaste.

3.S ar reinvia traditia inovatoare a Resitei ,s ar produce o explozie turistica in judet si ne am fali si noi cu „ cata investitie „ daca aeroport ,port sosele,autostrazi si altele n au fost sa fie.

If ,Tunea era Tundrea

Cu siguranta,daca in locul lui Tunea as fi fost eu Tundrea mi-as fi depus toata energia pentru ca judetul nostru sa aiba altfel de drumuri,un grad de management eficient la nivelul institutiilor si o speranta reala pentru viata carasenilor .
Eu consider, fara falsa modestie ,ca am capacitatea de a aplica bunele practici administrative pentru judetul nostru , dar mai ales am bunacredinta fata de caraseni,care de 20 de ani sunt victimele acelorasi cercuri de interese care le capuseza resursele bogate .
Am refuzat de 2 ori aceasta functie ,o data in favoarea lui M.Vela , a doua doua oara in 2005 si din respect pentru memoria bunului meu prieten cel care a fost prefectul lord Iosif Hilofski , a treia oara nu cred ca nu voi accepta.

Sorin Bottez.

Astazi, 31 iulie 2009, s-a stins din viata Sorin Bottez. Va transmitem ferparul Fundatiei Romane pentru Democratie.

Comunicat

Fundaţia Română pentru Democraţie anunţă cu adâncă întristare dispariţia profesorului Sorin Bottez, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească, ASPEC.

Distins intelectual şi militant neobosit pentru democraţie şi libertate, Sorin Bottez s-a angajat încă din 1945 în mişcarea liberală, ale cărei idealuri le-a slujit fără preget, cu o admirabilă consecvenţă, până în ultima clipă a vieţii. În 1949, când era încă elev în ultimul an la liceul Mihai Viteazul din Bucureşti, a fost arestat pentru organizarea unei manifestaţii anticomuniste şi antisovietice şi a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Sorin Bottez a trecut prin infernul reeducării de la închisoarea din Aiud, fiind unul dintre cei foarte puţini care nu au cedat unor torturi fizice şi psihice inimaginabile. Transferat ulterior la penitenciarul din Galaţi, el a suferit cu demnitate şi curaj vreme de nu mai puţin de 17 ani de grea represiune carcerală şi a continuat să fie urmărit, persecutat şi marginalizat chiar şi după aşa-zisa graţiere din 1964. A găsit puterea să meargă mai departe şi, la ieşirea din închisoare, s-a înscris la Facultatea de Limbi Germanice a Universităţii Bucureşti, devenind profesor de limba şi literatura engleză.

În ziua de 22 decembrie 1989, împreună cu câţiva prieteni - colegi de idealuri şi de suferinţă - Sorin Bottez a iniţiat refacerea Partidului Naţional Liberal şi, înfruntând toate riscurile acelor momente turburi, a prezentat programul şi statutul partidului ambasadelor statelor occidentale din Bucureşti. De atunci şi până azi, a rămas un exponent statornic al liberalismului în tot ce are mai nobil acesta ca ideal de civilitate şi respect al drepturilor fiecărui cetăţean, fiecărei fiinţe umane.

A fost, pe rând, vicepreşedinte al PNL delegat pentru relaţia cu Alianţa Civică, şef al departamentului de relaţii externe, vicepreşedinte şi şef al grupării liberale din Acţiunea Populară, primind în 2008 calitatea de membru fondator de onoare al PNL. După revoluţia din 1989 a îndeplinit înalte demnităţi ale statului: deputat în Parlamentul României 1990-1992, ambasador al României 1992-1994 şi ministru al Informaţiilor Publice în guvernul CDR 1996-1998, remarcându-se prin profesionalism, devotament şi cinste desăvârşite.

Mai presus însă chiar şi de exemplara îndeplinire a îndatoririlor ce-i reveneau în exercitarea acestor demnităţi publice, Sorin Bottez a fost un mentor fără egal al tuturor celor din jur, un model de consecvenţă pe cât de discretă, pe-atât de neclintită, un model de modestie, eleganţă şi mai ales de fidelitate faţă de idealurile care l-au animat întreaga viaţă. În 2008 Sorin Bottez a fost ales preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească de către cei care au văzut în personalitatea lui exemplară un model de civism pe care nu încetăm să-l propunem concetăţenilor noştri nici acum, când Sorin Bottez ne părăseşte, şi nici mai târziu, când amintirea lui tutelară ne va îndruma paşii. Fie-i ţărâna uşoară!

Emil Constantinescu

Preşedinte Fundaţia Română pentru Democraţie

Punem pariu ca reducerea cu 20% este inca o stupizenie marca Boc

Reducere a salariilor ministrilor este infima comparativ cu sumele folosite pentru tot felul de achizitii, care mai de care mai inoportune intr-o perioada de criza ,iar eu personal consider ca aceste controale trebuie extinse si la institutiile publice judetene.Sa vedeti acolo trai pe banii nostrii.
Pana nu vom reactiona la nesimtirea celor care freaca menta prin consilii judetene si ale ei institutii ,prefecturi etc si care se plimba si ne sfideaza ,pe banii nostri impreuna cu odraslele si neamosagurile lor.

Articol fain de la prietenii mei

Elema Udrea la Gărâna Jazz.Ministrul Turismului Elena Udrea şi-a făcut aseară apariţia la Festivalul de jazz de la Gărăna, judeţul Caraş Severin, chiar în timpul recitalului lui John Abercrombie. Ea a ajuns la ora 21.30 împreună cu suita sa şi au mers spre loja rezervată trecând chiar prin faţa scenei. Recunoscută imediat, a fost întâmpinată de un cor de fluierături de dezaprobare din partea publicului, iar John Abercrombie oprindu-se din cântat, privea siderat crezând că el este cel huiduit.„What the fuck was this?”, a strigat chitaristul american, care, de peste 40 de ani de carieră, primeşte ovaţii, în niciun caz fluierături. A fost repede lămurit de oamenii din culise că acel cor de fluierături nu-i sunt adresate lui, dar nu s-a putut abţine să nu comenteze ironic: „Întotdeauna există o legătură între politică şi muzică… Bullshit!”.În cele 30 de minute cât a stat la festival, Elena Udrea a dat interviuri, a stat de vorbă cu organizatorii, şi a privit absentă la ce se petrecea pe scenă. “Ia te uită! Ăştia au venit tocmai de la Bucureşti aici”, a exclamat ministrul când a văzut o maşină cu număr de Bucureşti în faţa intrării.Anunţată de cei din suită că urmează o rupere de nori, Ministrul Turismului s-a grăbit să plece spre Reşiţa. La plecare, Elena Udrea a ales un drum mai scurt, evitând să mai treacă prin faţa scenei, dar tot a fost însoţită de un cor de fluierături. Apoi, după câteva minute s-a declanşat potopul.Interesant este că publicul a rămas la festival şi a aşteptat reluarea spectacolului mai bine de două ore, timp în care se auzeau tot felul de aluzii ironice la prezenţa Elenei Udrea şi a ploii. „A adus potopul şi s-a cărat! Probabil nu i-a plăcut cum a fost întâmpinată şi a declanşat furtuna”, se auzea în public.